Scurta istorie a limbii romane

Asa dupa cum stim cu totii, limba romana este o limba latina, vorbita de mai bine de 2000 de ani intr-o mare de popoare tracice.

Ce este interesant si mai putin stiut este modul in care latina a ajuns sa fie vorbita pe teritoriul nostru si care ar fost etapele dezvoltarii acesteia.

Latina a ajuns pe teritoriul actualei Romanii odata cu instalarea trupelor romane, fiind folosita de nevoie de catre vechii daci.

Acestia au adoptat limba latina ca o limba secundara, folosita in special pentru a comunica cu noua administratie romana.

Scurta istorie a limbii latine in teritoriile trace

Cei care au inteles primii importanta folosirii limbii romane au fost  comerciantii si nobilii. Folosirea noii limbi a fost interpretata ca un gest de curtoazie de catre romani, iar pentru nobilii autohtoni a insemnat singura cale prin care copiii acestora ar fi putut promova in magistratura imperiului.

Odata cu trecerea timpului, populatia autohtona dacica a abandonat limba materna, iar limba latina vorbita a fost modificata si adaptata specificului national.

Evolutia acestei limbi a fost lenta, realizata pe parcursul mai multor secole, astfel incat odata cu inceputul secolului 8 putem vorbi despre aparitia limbii romane timpurii (chiar daca, conform unor anumiti savanti, elementele noii limbi ce s-a dezvoltat in aceasta zona a Europei isi fac aparitia inca din secolul 6).

Inceputul secolului al XVI-lea este insa perioada in care a inceput cu adevarat dezvoltarea limbii romane. Acum isi fac aparitia primele inscrisuri:

  • traducerea unor carti religioase ce sunt pastrate in manuscris – Psaltirea Scheiana sau cea Voroneteana;
  • tiparirea unor texte religioase;
  • prima tiparitura romaneasca (anul 1508 – Liturghierul lui Macarie).

Limba romana evolueaza odata cu trecerea timpului

In secolul al XVII-lea limba romana incepe sa fie folosita in mai multe domenii, iar aceasta este perioada in care isi fac aparitia codurile de legi ce vor sta la baza sistemului legislativ romanesc, cartile populare si incercari timide privind istoriografia.

Acesta este perioada in care primii umanisti romani (cine nu a auzit despre Miron Costin sau Grigore Ureche) fac referire la radacinile latine ale limbii romane.

Secolul XVII este primul in care noile scrieri ies din sfera bisericeasca. Astfel, isi vor faca aparitia:

  • carti din sfera juridic – administrativa: Pravila de la Govora sau Pravila Aleasa, tiparita in Moldova;
  • primele carti populare (Floarea Darurilor sau Alexandria).

Tipariturile romanesti au inceput sa evolueze, locul manuscriselor copiate fiind luat de carti tiparite sau de traduceri in limba romana ale unor inscrisuri bisericesti.

In secolul al XVIII-lea evolutia si modernizarea limbii romane incepe sa ia avant, fondul lingvistic dezvoltandu-se accelerat pe baza imprumuturilor din ale limbi (in principal din franceza si engleza).

Tot in aceasta perioada limba incepe sa se diferentieze, iar acesta este momentul in care se cristalizeaza limbajul stiintific.

Acum apare prima gramatica romaneasca (tiparita de Dimitrie Eustatievici Brasoveanul),  precum si alte lucrari tiparite insa in limba latina, demostrandu-se astfel latinitatea limbii noastre.

Perioada moderna a limbii romane debuteaza in prima partea a secolul XIX si este caracterizata printr-o tendinta accentuata de reinnoire lingvistica.